La Bhabette est mort! Vive la Bhabette!

Dupa multe nopti nedormite in sedinte de voodoo, Bhabette tacu... zile intregi...

Prima data am crezut ca au dat drumul la compensate pentru calmante in sfarsit. Dupa cateva zile am inceput sa banuim ca sistemul medical a izbandit: mai sunt persoane cu probleme psihice care sunt internate, nu lasate de izbeliste.

Cand deja incepuse sa ni se faca dor de tipetele de la 6 dimineata, de acuzatiile ca furam apa prin apometre (de fapt nu noi, domnul doctor si colaboratoarea... care nu mai stau aici de doi ani), ca spalam rufele la tot blocul toata ziua si toata noaptea, o zaresc intr-o zi stand de vorba cu alta vecina.

Si totusi ce-i cu tacerea asta brusca? Se poate ca dupa un an de zile sa fi inteles in sfarsit?

Declar: La Bhabette est mort! Vive la Bhabette!


semnat: Clementina Georgescu (lebada timida si incurcata)

Ne-au ajuns blestemele Bhabettei II

Se pare ca sedintele nocturne de voodoo nu au reusit sa alunge blestemele Bhabettei. Nu conteaza, lebada timida si incurcata inca mai incearca... nu se da batuta...

Fata harnica si constiincioasa, m-am gandit intr-o zi sa duc gunoiul... Bineinteles, lasand geamul deschis si uitand sa blochez usa (sa mentionez ca nu aveam nici chei, sau se subintelege?). M-am trezit intr-o... tinuta nu tocmai potrivita pentru a ramane afara... in fata usii inchise. Ghinionul de a avea incuietoare automata...

Nimeni nu putea sa-mi sara in ajutor cu o cheie prea repede, aveam examen in 2 ore... asta e... trebuie sparg usa. Apelez la vecini. Pe cine sa chem, pe cine sa chem? Mesterul blocului... (care era la masa si l-am deranjat... detalii... detalii).

Sparge incuietoare (atragand cu zgomotul si atentia vecinilor situati cu 6 etaje mai sus), alea, alea... reusesc sa intru in casa...

Noroc ca aveam incuietoare jos... care ma rog, nu se inchidea decat pe dinauntru, asa ca a trebuit sa o inverseze.

Dar ca intotdeauna, Clementina Georgescu le-a rezolvat pe toate... a luat si 10 in examen si a doua zi 128-ul avea o incuietoare noua...


Clementina Georgescu (vesnic acida si carcotasa)

Ne-au ajuns blestemele Bhabettei I

Se pare ca in ultima vreme aventurile Clementinei cam stagnasera; insa la Bhabette nu statea degeaba si dadea la blesteme. Asa ca intr-o zi acestea batura la usa.

De fapt era luni dimineata si mai zaboveam semi-adormita in pat. Pe la 6-7 incepuse baba sa tipe; n-am luat in seama, nu era nimic anormal pentru ea... Pe la 7 jumate suna cineva la usa. Eram singura iar paranoia si somnul din mine au zis sa nu raspund. Suna a doua oara lung. Imi zic ca daca mai suna o data (3 e numar magic) raspund. Dupa cateva secunde iar zornaie soneria. Ma ridic si ma duc la usa.

Un nene sare sa ma duc la baie ca am inundat vecinii; la locul faptei constat dezastru. O mica inspectie da verdictul: s-a spart teava de apa calda (daca tot e sa curga apa in prostie si sa mearga apometrul ca naiba de ce sa nu fie apa aia mai scumpa; logic). Aflu ca e mesterul blocului si incerc sa-l conving sa repare, ca doar la 9 trebuia sa plec la facultate. El zice ca nu se baga, e prea mult de munca, etc.

Imediat apare si doamna profesoara (ajunsese apa si la ea), cerand sa se rezolve situatia cat mai repede, ca doar n-o sa stea vecinii toata ziua fara apa la baie. Dau sa ma imbrac repede, sa nu merg in pijamale la administratie cand fac o mare descoperire: imi venisera si alti musafiri, destul de observabili pe pantaloni. Gandesc pozitiv: cel putin nu m-a vazut tot blocul asa.

Cobor scarile, in fata blocului baba vorbea cu mesterul... In sinea mea zic: acu-i acu, afla baba in sfarsit ca nu e nici un domn doctor la 128, sa vezi ce-mi sare in cap acuma. Ma tupilez totusi si scap. Mesterul incerca sa-i explice ca plateste mult la apa ca are apometru, ea nu, ca e de la noi, ca se fura apa, etc. Cine sa inteleaga?

Ajung si la doamna administrator; mai draguta ma ajuta sa fac rost de instalator si mai mobilizeaza si mesterul. Mai aflu ca ea si profesoara sunt dinamoviste, barfe despre Bhabette, dar si alti locatari. Radio Sant in direct.

Sunt anuntata ca pana dupa 2 nu vine instalatorul. Oricum, a zis ca vine la 2, la 2 ca ajunge in jumatate de ora... adica a ajuns pe la vreo 4. Timpul e doar relativ.

Morala e ca oricum am teava nou si un obertaid. Oricum la apa rece e stricat robinetul de la subsol si nu aveau ce face (din cate stiu nici acum dupa 2 saptamani nu au rezolvat).

Relatiile noastre cu mesterul devin din ce in ce mai stranse. :D




semnat: Clementina Georgescu (lebada timida si incurcata)

Baloane

Am gasit doua baloane in balcon :D

Unul rosu si unul argintiu... cred ca au cazut din cer...

Ceva mic si prostesc mi-a inseninat ziua...




semnat: Clementina Georgescu (lebada timida si incurcata)

Din izvorul gandirii metastazice

In pauza dintre o telenovela si Mircea Solcanu (la naiba!)... va prezint o mica descoperire de pe bancile facultatii anului 2008. Cu ce se mai ocupa unii/unele in timpul cursurilor.

"- s. f. smechera in general! nu?
- Te consideri?
- Tu ce crezi?
- A fi smecher inseamna a avea o gasca de aia cu cercul in limba in spranceana, de a te machia cu negru la ochi de a purta bocanci daia negri si colti de metal la gat sau la mana. Tu nu esti asa."

P.S.: Autorii pot revendica epistola anonima.

semnat: Clementina Georgescu (vesnic acida si carcotasa)

sunt Piromana 100%

Si nu o sa neg niciodata... decat la proces.

Cred ca am observat aceasta ciudata deviatie in comportamentul meu la 5 sau 6 ani. Atunci am dat foc la un sfert din parchet si la un scaun. Inconstienta sau nu... a fost ceva destul de grav. De ce? Pentru ca la momentul acela ne mutam... si in camera respectiva nu era nimic decat un scaun... si bineinteles parchetul. De atunci au fost doar mici tentative soldate cu prosoape si o tigaie arse.

Majoritatea vietii mele am stat in locuinte cu soba... iar placerea mea extraordinara era sa fac focul, sa ard cutii intregi de chibrite. Imi plac la nebunie focurile de tabara... ma incanta sa le privesc.

In ultimele saptamani insa piromania mea, inafara de cateva mici excese cu chibrituri (nimicuri) s-a canalizat asupra lumanarilor. Le modelez, bag tot felul de chestii in ele, de la unghii, chei, pun chibrituri aprinse langa ele sa arda cu flacara mai mare. Un fel de voodoo-iala amarata. Oricum, ma calmeaza foarte tare privitul focului.

Nu e ceva prea grav; inafara de excesele de inconstienta, cred ca raman doar la chibrituri si lumanari.

semnat: Clementina Georgescu (lebada timida si incurcata)

Deviza Clementinei

Eu nu fac garduri, dar astept sa mi se faca curte.


Semnat: Clementina Georgescu (vesnic amorezata si nehotarata)